Tendinţe în managementul modern

Mă aflu, acum când scriu aceste rânduri, la o conferinţă internaţională la care am ocazia să interacţionez cu profesionişti în management din mai multe ţări. Participarea la astfel de manifestări în care pot interacţiona cu cele mai noi practici de management care apar peste tot în lume mă ajută să analizez tendinţele în managementul modern şi să anticipez cu ce se vor confrunta clienţii mei în viitor din perspectiva managementului.

Fiind la un astfel de eveniment, automat m-am gândit la noile tendinţe care se manifestă în managementul modern. Cea mai evidentă dintre ele este liberalizarea cunoştinţelor şi practicilor de management. Odată cu accesul la noile tehnologii şi cu mobilitatea crescută dată de libera circulaţie a persoanelor, practicile de management modern devin cunoscute tuturor celor interesaţi şi produc plus-valoare pentru din ce în ce mai multe companii. Această tendinţă de liberalizare şi de creştere a accesului la instrumente de management care în trecut puteau fi accesate doar de marile corporaţii. Acum oricine, pe baza unui abonament modic, poate închiria spaţiu de stocare pentru bazele sale de date, poate avea acces la instrumente de genul CRM (Customer Relationship Management) sau ERP (Enterprise Resource Planning) sau poate accesa o bază de date cu informaţii despre companii dintr-o piaţă externă. Cu toate acestea, deşi posibilitatea există, puţine companii locale chiar utilizează eficient aceste resurse de management aflate la dispoziţie.

O altă tendinţă, evidentă, odată cu apariţia ultimei crize globale este punerea sub semnul întrebării a vechilor modele de management: atât ale celor de tip corporatist cât şi antreprenorial. Atât corporaţiile cât şi companiile mici şi mijlocii, odată cu disfuncționalităţile apărute în pieţele lor, au încercat să se reinventeze şi să îşi adapteze modelele de management la noile realităţi. Se observă o apropiere a celor două modele oarecum antagonice de management: corporaţiile încercă să devină mai puţin rigide prin adoptarea de modele de lucru bazate pe managementul de proiect şi pe stimularea spiritului antreprenorial în interiorul corporaţiilor (intraprenoriat) în timp ce companiile antreprenoriale încep să implementeze procese şi structuri de management care să le dea mai multă consistență şi predictibilitate în viitor. Ambele tipuri de organizaţii încearcă să îşi crească competitivitatea prin internalizarea şi securizarea competenţelor cheie şi prin externalizarea funcţiilor suport către companii sau persoane specializate.

Atenţia cât şi abilităţile sociale (soft skills) ale angajaţilor cheie (comunicare, leadership, coaching, social media, decision making etc) este o altă tendinţă manifestată în majoritatea companiilor indiferent de tipul acestora. În corporaţii apar frecvent echipe de lucru independente, interne sau externalizate, care încearcă să stimuleze inovaţia, schimbarea sau spiritul antreprenorial şi să compenseze rigiditatea structurilor manageriale corporatiste. Pentru companiile antreprenoriale apar soluţii creative care până acum erau doar la dispoziţia corporaţiilor.

Ultima de acest fel, care mi-a atras atenţia, şi pe care am reuşit să o testez cu succes deja pe piaţa locală este un concept de “peer-to-peer board room meeting” (consiliu director ad-hoc) care simulează pentru organizaţii antreprenoriale board-urile corporatiste pline de experţi care dau consistenţă deciziilor strategice luate de managerii corporaţiilor. Astfel de soluţii creative încep să apară din ce în ce mai des şi în piaţa noastră locală. Trebuie doar să avem deschiderea să testăm soluţii diferite la probleme vechi.

**Din seria articolelor publicate bilunar în  Ziarul de Iași, scris de Dan Schipor, Managing Partner – Daris – your management partner.  Articol apărut la data de 26.05.2014.