Management şi politică

Aflându-ne în campanie electorală şi fiind un privitor activ al spectacolului politic, gândul mi-a zburat automat către relaţia dintre management şi politică. Cum influenţează fenomenul politic practica de management sau cum managementul poate influenţa practicarea politicii sunt gânduri care recunosc că s-au activat în această perioadă.

La prima vedere, relaţia dintre management şi politică ar trebui să fie una simplă şi oarecum agreată de profesioniştii în management. Toţi absolvenţii de ştiinţe economice îşi amintesc cu siguranţă de modelul STEP (sau PEST după alţi autori) de evaluare a influenţei macromediului asupra activităţii unei organizaţii. Acest model vorbeşte despre influenţa pe care anumiţi factori grupaţi în factori Sociali, Tehnologici, Economici şi Politici o pot avea asupra funcţionării unei organizaţii. În modelul de analiză macroenomică despre care vorbesc, influenţa politicului în funcţionarea unei organizaţii ar trebui să se limiteze la politica fiscală şi de taxe, legislaţia muncii sau cea de mediu, barierele şi facilităţile comerciale. În ţările cu o economie de piaţă îndelungată, relaţia dintre management şi politică se limitează, în mare, la aceste aspecte prezentate mai sus, iar ceea ce nu se încadrează aici este cuprins într-un concept larg numit lobby care încearcă să reglementeze aspectele neacoperite de acest model în relaţia dintre economic şi politic.

La noi, nici măcar această relaţie nu poate fi atât de simplă datorită economiei de piaţă autohtone pe care o dezvoltăm. Când vorbeşti despre relaţia dintre economic şi politic primele lucruri pe care le auzi sau îţi vin în memorie sunt mai degrabă termeni din sfera legală decât din sfera economicului. Traficul de influenţă, comanda politică în decizia de achiziţii publice, deturnare de fonduri, mită, grup infracţional organizat, sunt termenii care definesc cel mai frecvent în spaţiul public relaţia dintre politic şi stat atât în afara campaniei electorale cât mai ales în timpul ei.

Dincolo de spaţiul public larg, dacă mă uit în jur, la managerii cu care interacţionez zi de zi am identificat trei categorii de conexiuni cu politicul în timpul acestei campanii electorale. Pentru companiile care au afaceri depedente de stat şi pentru cele din domenii care înfloresc în perioada campaniilor cum ar fi cele din domeniul publicităţii sau producţiei publicitare de orice fel preocuparea principală a managementului este să profite cât mai mult de oportunitatea oferită de fondurile suplimentare care apar în perioada campaniilor. O altă categorie de manageri, cu afaceri profitabile, îşi fac strategii de cum să evite reprezentanţii factorilor politici care se ocupă de fund raising pentru campaniile electorale şi cum să facă să cotizeze cât mai puţin la partidele ai căror membri sau simpatizanţi sunt. O a treia categorie este cea a managerilor care nu se implică în nici un fel şi a căror activitate nu este influenţată aparent deloc de campania electorală şi care abia aşteaptă ca aceasta să treacă pentru a putea să ajungă din nou într-un mediu de afaceri mai predictibil din punct de vedere al influenţelor factorilor politici.

Oricare ar fi poziţionarea dumneavoastră în această campanie, nu uitaţi că mediul politic ar trebui să influenţeze mediul economic mai ales prin politica fiscală şi de taxe, legislaţia muncii sau cea de mediu, barierele şi facilităţile comerciale şi nu uitaţi să evaluaţi ofertele candidaţilor şi din această perspectivă.

**Din seria articolelor publicate bilunar în  Ziarul de Iași, scris de Dan Schipor, Managing Partner – Daris – your management partner.  Articol apărut la data de 20.10.2014.