Evoluție sau involuție; nici o altă opțiune

Anul acesta, am reușit să revăd, după cincisprezece ani, unul din orașele dragi mie: Atena, capitala Greciei. Pentru mine acest oraș a însemnat primul pas important în carieră când, datorită unui program de internship, am avut șansa să lucrez la una din băncile ateniene care doreau să deschidă o filială în România. Atunci  am intrat în contact pentru prima oară cu practicile de management de la nivel global și mi-am dat seama de decalajele în practica managementului existente între noi și economiile de piață mai dezvoltate. Atunci am decis că ceea ce voi dori să fac în viitor va fi să aduc cele mai noi practici de management de la nivel global către companiile autohtone.

Având în memorie imaginile de acum cincisprezece ani, am vizitat timp de câteva zile toate locurile dragi care la începutul carierei mele au însemnat ceva în experiența mea ateniană. Am realizat că lucrurile s-au schimbat mult. Atmosfera din Atena, care în trecut mi se părea calmă, liniștită, plină de tihnă și lux resimte pe deplin efectele ultimei crize care încă la ei nu a trecut. Tavernele nu mai sunt atât de pline, atmosfera nu mai este atât de calmă, iar infrastructura de transport, clădirile și mașinile pe care le poți vedea pe străzi par vechi și neîngrijite. Ce m-a întristat cel mai mult este să văd că atenienii pe care i-am respectat pentru felul în care știau să-și trăiască viața și să petreacă au devenit mult mai triști și sobri față de cum mi-i aminteam. Ce m-a durut cu adevărat a fost să văd că zona bancară în care am lucrat, aflată în inima Atenei și unde acum 15 ani erau doar sedii de bănci una lângă alta, s-a “bazarizat” și a devenit o zonă plină de buticuri cu marfă de calitate îndoielnică vândută direct din stradă.

M-a întristat mult contrastul între realitatea actuală și imaginea din trecut a acestui cartier, altă dată select. Mi-am adus aminte că același sentiment mă încearcă de fiecare dată când sunt solicitat să ofer consultanță unor firme cu probleme, pe care le știu din trecut. Remarc cu surprindere că din strălucirea de altădată a acelor companii nu a mai rămas mare lucru, investițiile semnificative din trecut s-au învechit și nu mai sunt întreținute, oamenii sunt mai degrabă îngrijorați de păstrarea locurilor de muncă în loc să fie mândri că lucrează la respectivele companii, entuziasmul din faza de dezvoltare este înlocuit de scepticismul unor leaderi obosiți și nesiguri în deciziile pe care le au de luat.

Mi-am reamintit, în urma comparării celor două situații, faptul că sistemele sociale, fie că ne referim la o companie, la un oraș sau la o țară nu sunt niciodată în echilibru. Ele fie evoluează, fie involuează, echilibrul este doar o stare întâmplătoare, tranzitorie între cele două faze.  Am realizat astfel că una din preocupările esențiale ale unui manager sau leader de organizație este să se asigure că sistemul social de care este responsabil este în evoluție, nu în involuție.

Cred că fiecare manager își dorește ca organizația de care se ocupă să evolueze continuu. Nu este însă întotdeauna foarte ușor de realizat acest lucru însă constatările prezentate mai sus mi-au revelat o posibilă soluție. Una din condițiile esențiale care ne-ar putea ajuta să menținem organizațiile noastre în dezvoltare este să nu încercăm să le menținem în echilibru pentru că acest lucru este imposibil. Prin urmare, dacă suntem mulțumiți de situația companiei pe care o conducem nu trebuie să ne culcăm pe o ureche și, pentru a ne asigura ca situația favorabilă în care ne aflăm nu este doar punctul de echilibru de trecere dintr-o situație favorabilă către una nefavorabilă, ar fi să ne întrebăm continuu: care sunt următoarele surse de creștere ale afacerii, ce trebuie schimbat pentru a ne menține pe aceeași pantă de creștere, ce investiții noi voi face an de an și de ce competențe suplimentare voi avea nevoie pentru a face față provocărilor viitoare ale unei piețe în continuă schimbare.

Dacă însă sunteți într-o situație nefavorabilă, trebuie să vă gândiți foarte repede la cum veți restructura organizația, ce trebuie eliminat, unde trebuie investit și ce trebuie schimbat, astfel încât să reînscrieți organizația pe o pantă ascendentă. Încercarea păstrării status-quo-ului sau iluzia revenirii la o stare de echilibru din trecut nu poate decât prelungi agonia dată de involuția sistemului social de care sunteți responsabil.

**Din seria articolelor publicate bilunar în  Ziarul de Iași, scris de Dan Schipor, Managing Partner – Daris – your management partner.  Articol apărut la data de 25.08.2014.