Efectele negative ale micromanagementului

Cu ceva timp în urmă am citit un articol într-un newsletter în care se vorbea despre modul cum micromanagementul poate transforma un manager bun în unul ineficient. Atunci nu am dat foarte mare atenţie articolului deşi eram în mare măsură de acord cu ceea ce sublinia el.

Întâmplarea sau poate conştientizarea ulterioară a mesajului articolului m-a determinat să fiu mai atent la manifestările micromanagementului în organizaţiile pe care le consiliez. Trebuie să recunosc că am constatat cu surprindere că efectele negative ale micromanagementului sunt mult mai mari decât credeam iniţial.

Pentru a vă convinge de acest lucru aş vrea mai întâi să vă spun care sunt caracteristicile care ar putea să vă semnaleze tendinţele de micromanagement din organizaţiile voastre. În primul rând, nevoia de a controla în detaliu modul de implementare a unui proiect sau a unei decizii semnalează tendinţa excesivă către micromanagement. Dacă vă găsiţi frecvent în situaţia în care daţi explicaţii detaliate despre cum vreţi să se întâmple o anumită sarcină de către angajaţi, dacă angajaţii voştrii nu îşi asumă decizii şi vin mereu cu întrebări punctuale despre cum ar trebui să-şi facă treaba, dacă deciziile trenează sau lucrurile nu se întâmplă cât timp sunteţi ocupaţi cu altceva sau sunteţi plecat în concediu este foarte probabil să aveţi o tendinţă excesivă către micromanagement. Un alt aspect care semnalizează aceeaşi tendinţă poate fi supraaglomerarea cu lucruri punctuale, mărunte şi care nu fac parte neapărat din sfera managementului.

În situaţiile extreme, micromanagementul excesiv vă duce către instalarea unei “culturi a vinei”. Vă veţi afla de foarte multe ori în situaţia de a formula sau a da răspunsul la întrebarea “Cine este de vină pentru…? sau “Cine răspunde pentru….?”. Dacă angajaţii ascund greşelile pe care le-au făcut şi nu au curajul să discute despre ele pentru a găsi soluţii, este un alt semnal al instaurării “culturii vinei” în organizaţia voastră. De regulă acest lucru duce la demotivarea angajaţilor, la neasumarea de decizii de către aceştia, la tensiuni în rândul echipei şi într-un final la productivitate scăzută sau chiar la lipsa rezultatelor aşteptate.

Tratamentul pentru micromanagement este să ai încredere în oamenii pe care tot tu i-ai ales că îşi vor putea duce la îndeplinire sarcinile de serviciu şi să ai toleranţă faţă de greşelile care cu siguranţă vor apărea din când în când. Totodată ai grijă să delegi eficient lucrurile şi să îi investeşti pe oameni cu încredere şi cu resursele necesare pentru a-şi face treaba.

În ultimă instanţă, dacă lucrurile nu vor merge exact aşa cum te-ai aşteptat, analizează şi tu situaţia și gândește-te bine cum să reacţionezi la inevitabilele greşeli care pot apărea. Decât să întrebi “Cine este de vină…?” sau “Cine va răspunde pentru…?” există întrebări mai bune la care poţi încerca să găseşti răspunsuri împreună cu angajaţii tăi: “Ce s-a întâmplat de fapt şi ce stă în spatele acelei greşeli?”, “Cum putem minimiza efectele negative ale greşelii?”, “Cum putem îmbunătăţi pe viitor ceea ce am făcut?”, “ Ce trebuie să reglăm ca astfel de greşeli să nu se mai facă pe viitor? sau “Ce putem învăţa constructiv din ceea ce s-a întâmplat?”.

Punând aceste întrebări şi găsind răspunsuri viabile la acestea, ne vom face cu adevărat treaba de manageri şi vom putea trece de la nivelul de micromanagement la cel de management real care va permite organizaţiei să meargă înainte cu toate motoarele pornite şi turate la maximum. Trebuie să fiţi conştienţi că în situaţia micromanagementului organizaţia merge cu un singur motor gripat cu o multitudine de sarcini mărunte şi supraîncarcat cu toate responsabilităţile din organizaţia pe care trebuie să o tragă după el.

**Din seria articolelor publicate bilunar în  Ziarul de Iași, scris de Dan Schipor, Managing Partner – Daris – your management partner.  Articol apărut la data de 12.05.2014.