Capcanele managerului proprietar

Destul de des intalnesc in activitatea mea, persoane care in cadrul unei organizatii indeplinesc mai mult de un rol activ. Ma refer in special la urmatoarele: antreprenor, proprietar, finantator, manager, angajat, administrator etc. De regula sunt persoane care au fost in prima instanta antreprenori dupa care, datorita rezultatelor bune avute, compania lor a crescut si pe nesimtite au ajuns sa joace mai multe roluri concomitent. Formula cel mai des intalnita este ipostaza de proprietar in oricare din formele sale (asociat, actionar etc.) combinat cu functia de administrator si cea de director general. Desi, la prima vedere evolutia spre acest tip de combinatie pare absolut fireasca si mai ales legitima, acest tip de dezvoltare poate avea destul de multe capcane atat pentru persoana care ajunge in aceasta postura cat si pentru organizatia in care activeaza. Pentru a ma face inteles voi incerca sa explic care sunt, din punctul meu de vedere atributiile principale ale celor trei categorii de actori din cadrul unei societati:

  • Proprietarul are rolul sa isi pastreze nealterata sau chiar sa creasca valoarea pe care partea sa din companie o reprezinta la un anumit moment. El trebuie sa fie atent la cat de mult detine in companie la un anumit moment, la cand ar putea sa faca un exit eficient sau la cat de mult sa deschida compania altor investitori pentru a o capitaliza si a obtine niste avantaje din cresterea organizatiei.
  • Administratorul in Romania reprezinta organizatia in fata autoritatilor si tertilor si are in special rolul de reprezentare si de respectare a legalitatii modului in care opereaza organizatia. In practica anglo-saxona de management aceasta functie este continuta in cea de manager.
  • Managerul are rolul de a gestiona eficient resursele puse la dispozitie de organizatie si de a dezvolata sustenabil organizatia pe termen lung.

Abilitatile si instrumentele necesare indeplinirii cu succes a celor trei roluri sunt din punctul meu diferite:

  • Proprietarul trebuie sa aiba un spirit antreprenorial foarte dezvoltat si o capacitate de previzionare ridicata iar ca instrumente va folosi indicatori macroeconomici si instrumente de evaluare a oportunitatilor de piata.
  • Administratorul trebuie sa fie o persoana foarte riguroasa si ca instrument va folosi interpretarea legislatiei pentru a exploata oportunitatile aparute sau evitarea unor riscuri.
  • Managerul trebuie sa aiba capacitati de sinteza si analiza ridicate si abilitati de leadership pentru a obtine maximum din factorii de productie pusi la dispozitie (munca, natura si capital) iar ca instrumente o pleiada de indicatori economici, instrumente si procese de management la care ma voi referi in alt articol.

Desi exista o probabilitate scazuta de a gasi multe persoane capabile sa indeplineasca la nivel de performanta toate cele trei atribute, in practica insa, sunt destul de multe persoane care incearca sa faca acest lucru. Recomandarea mea ar fi sa se gandeasca foarte serios daca indeplinesc toate aceste roluri la nivel de performanta, daca au abilitatile si cunostintele necesare indeplinirii lor si chiar si atunci cand raspunsurile la intrebarile de mai sus vor fi afirmative sa isi aleaga foarte bine starea mentala din care abordeaza o anumita problematica. De exemplu, daca va decide asupra unei  cheltuieli pentru  motivarea echipei din perspectiva proprietarului si nu a managerului cum ar fi normal va fi tentat sa nu faca acea cheltuiala. Invers, daca va incerca sa evalueze oportunitatea unei investitii din perspective managerului si nu a investritorului/proprietarului va fi tentat sa accepte investitia fara a fi foarte atent la riscurile investitiei. Totodata ar trebui sa se intrebe pana la ce nivel de dezvoltare a organizatiei vor mai putea indeplini toate functiunile la nivel de performanta, pentru a nu risca sa devina o piedica in calea dezvoltarii afacerii.